bulicher

română

Etimologie

Origine necunoscută. Cihac, II, 486, propune ca etimon maghiar bugyli („briceag, cuțit cu mâner de lemn”).

Pronunție

• AFI: /bu.liˈker/

Substantiv

Declinarea substantivului bulicher
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bulicher	bulichere
Articulat	bulicherul	bulicherele
Genitiv-Dativ	bulicherului	bulicherelor
Vocativ	bulicherule	bulicherelor

1. (reg.) cuțit mare și lung; cuțit stricat, care nu taie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online