burlan
Etimologie
Origine obscură. Pare variantă de la gârlan, cu schimbarea inițialei ca la gâtlan-bâtlan. Alternativ, din turcă boru.
Pronunție
- AFI: /burˈlan/
Substantiv
| Declinarea substantivului burlan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | burlan | burlane |
| Articulat | burlanul | burlanele |
| Genitiv-Dativ | burlanului | burlanelor |
| Vocativ | burlanule | burlanelor |
- tub de tinichea, de fontă etc. prin care se scurge apa de la jgheaburile acoperișului.
- jgheab prin care se scurge apa dintr-un izvor, dintr-o cișmea etc.
- tub cilindric de tinichea sau de olane, prin care trece fumul din sobă în coș; urloi.
- tub de beton, de fontă etc. din care se fac canale, utilaje pentru exploatarea minieră etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online