busc
română
Etimologie
Din franceză bousque.
Pronunție
- AFI: /busk/
Substantiv
| Declinarea substantivului busc | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | busc | buscuri |
| Articulat | buscul | buscurile |
| Genitiv-Dativ | buscului | buscurilor |
| Vocativ | buscule | buscurilor |
- prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online