buturugă

română

Etimologie

Confer butură și tumurug.

Pronunție

• AFI: /bu.tu'ru.gə/

Substantiv

Declinarea substantivului buturugă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buturugă	buturugi
Articulat	buturuga	buturugile
Genitiv-Dativ	buturugii	buturugilor
Vocativ	buturugă	buturugilor

1. bucată noduroasă sau scorburoasă dintr-un trunchi de copac; butuc, butură.
2. bucată groasă de lemn de foc; buștean.

Cuvinte derivate

• buturuguță

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online