cărăușit

română

Etimologie

Din a cărăuși.

Pronunție

• AFI: /kə.rə.uˈʃit/

Substantiv

Declinarea substantivului cărăușit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cărăușit	invariabil
Articulat	cărăușitul	invariabil
Genitiv-Dativ	cărăușitului	invariabil
Vocativ	cărăușitule	invariabil

1. cărăușie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• căruțași
• austriac
• cuirasat
• astrucai
• scârțiau

Referințe

• DEX '98 via DEX online