astruca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină *astruicare (< astruere).

Pronunție

  • AFI: /as.tru'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) astruca
Infinitiv a (se) astruca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) astruc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) astruce
Participiu astrucat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a îngropa un mort; a înmormânta.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi, a (se) înveli.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe