caduceu

Caduceul

română

Etimologie

Din latină caduceum, franceză caducée.

Pronunție

• AFI: /ka.duˈʧew/

Substantiv

Declinarea substantivului caduceu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	caduceu	caducee
Articulat	caduceul	caduceele
Genitiv-Dativ	caduceului	caduceelor
Vocativ	caduceule	caduceelor

1. sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi șerpi, care, în antichitatea greco-romană, simboliza pacea și comerțul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online