calmare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) calma.

Pronunție

  • AFI: /kal'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
calmare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calmare calmări
Articulat calmarea calmările
Genitiv-Dativ calmării calmărilor
Vocativ calmare calmărilor
  1. acțiunea de a (se) calma și rezultatul ei.
  2. operație de liniștire a „fierberiioțelului la turnare în lingotiere sau în forme prin adăugarea unor elemente dezoxidante.


Traduceri

Anagrame

Referințe