reclama

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din franceză réclamer.

Pronunție

  • AFI: /re.kla'ma/


Verb


Conjugarea verbului
reclama
Infinitiv a reclama
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reclam
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reclame
Participiu reclamat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a cere, a pretinde ceva (în baza unui drept); a revendica.
  2. (v.intranz.) (înv.) a protesta.
  3. (v.tranz.) (fig.) a face necesar, a necesita, a cere, a impune.
  4. (v.tranz.) a face o reclamație contra cuiva, a se plânge împotriva cuiva; a pârî.
  5. (v.tranz.) a formula pretenții în fața unui organ de jurisdicție.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe