calomel
Etimologie
Din franceză calomel.
Pronunție
- AFI: /ka.lo'mel/
Substantiv
| Declinarea substantivului calomel | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | calomel | invariabil |
| Articulat | calomelul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | calomelului | invariabil |
| Vocativ | calomelule | invariabil |
- clorură de mercur sub forma unei pulberi albe, fine, insolubile în apă, fără gust, fără miros, având acțiune purgativă și vermifugă; clorură mercuroasă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online