canură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină cannula.

Pronunție

  • AFI: /'ka.nu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
canură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ canură canuri
Articulat canura canurile
Genitiv-Dativ canurii canurilor
Vocativ canură canurilor
  1. nume dat firelor scurte de lână rămase în dinții pieptenului după dărăcit, folosite (ca bătătură) pentru țesături mai groase.


Traduceri

Anagrame

Referințe