canură
Etimologie
Din latină cannula.
Pronunție
- AFI: /'ka.nu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului canură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | canură | canuri |
| Articulat | canura | canurile |
| Genitiv-Dativ | canurii | canurilor |
| Vocativ | canură | canurilor |
- nume dat firelor scurte de lână rămase în dinții pieptenului după dărăcit, folosite (ca bătătură) pentru țesături mai groase.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online