cazanie
română
Etimologie
Din slavă (veche) kazanije („mustrare”), de la kaznĭ („pedeapsă”).
Pronunție
- AFI: /ka'za.ni.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului cazanie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cazanie | cazanii |
| Articulat | cazania | cazaniile |
| Genitiv-Dativ | cazaniei | cazaniilor |
| Vocativ | cazanie | cazaniilor |
- predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie.
- carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online