chirci

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) chirci
Infinitiv a (se) chirci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) chircesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) chircească
Participiu chircit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a se strânge grămadă, a se face mic.
  2. (v.refl.) a nu se dezvolta bine; a se pipernici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe