Sari la conținut

cingătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din verbul a (în)cinge + sufixul -ătoare.

Pronunție

  • AFI: /ʧin.gə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cingătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cingătoare cingători
Articulat cingătoarea cingătorile
Genitiv-Dativ cingătorii cingătorilor
Vocativ cingătoare cingătorilor
  1. fâșie de pânză, de mătase, de piele etc. care servește cuiva la încins mijlocul.


Traduceri

Anagrame

Referințe