cinstit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a cinsti.

Pronunție

  • AFI: /ʧinˈstit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cinstit
Singular Plural
Masculin cinstit cinstiți
Feminin cinstită cinstite
Neutru cinstit cinstite
  1. (adesea adverbial) care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală.
  2. virtuos, fidel, cast.
  3. (înv.) vrednic de respect; stimat, onorat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din cinsti.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru cinsti.

Referințe