circumscrie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină circumscribere (după scrie).

Pronunție

  • AFI: /ʧir.kum'skrje/


Verb


Conjugarea verbului
circumscrie
Infinitiv a circumscrie
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
circumscriu
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să circumscrie
Participiu circumscris
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru.
  2. a trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe