circumvoluție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză circonvolution.

Pronunție

  • AFI: /ʧir.kum.vo'lu.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
circumvoluție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ circumvoluție circumvoluții
Articulat circumvoluția circumvoluțiile
Genitiv-Dativ circumvoluției circumvoluțiilor
Vocativ circumvoluție circumvoluțiilor
  1. fiecare dintre cutele (alungite și sinuoase) de pe suprafața exterioară a creierului, mărginite de șanțuri.
  2. (rar) ocol circular sau în spirală în jurul unui punct sau al unui ax central.


Traduceri

Anagrame

Referințe