cirus

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză cirrus.

Pronunție

  • AFI: /'ʧi.rus/


Substantiv


Declinarea substantivului
cirus
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cirus ciruși
Articulat cirusul cirușii
Genitiv-Dativ cirusului cirușilor
Vocativ cirusule cirușilor
  1. tip de nori rarefiați și izolați, de culoare albă strălucitoare, alcătuiți din cristale de gheață, situați la circa 10000 de metri altitudine.


Traduceri

Anagrame

Referințe