clivaj
română
Etimologie
Din franceză clivage.
Pronunție
- AFI: /kli'vaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului clivaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clivaj | clivaje |
| Articulat | clivajul | clivajele |
| Genitiv-Dativ | clivajului | clivajelor |
| Vocativ | clivajule | clivajelor |
- clivare; proprietate a unor minerale și roci de a se desface în plăci sau în lame după suprafețe plane.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online