colăcări

română

Etimologie

Din colăcar.

Pronunție

• AFI: /ko.lə.kə'ri/

Verb

Conjugarea verbului colăcări
Infinitiv	a colăcări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	colăcăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să colăcărească
Participiu	colăcărit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (pop.) a rosti orația de nuntà (în calitate de colăcar).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calorica

Referințe

• DEX '98 via DEX online