orație

română

Variante

• orațiune

Etimologie

Din latină oratio, orationis.

Pronunție

• AFI: /o'ra.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului orație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orație	orații
Articulat	orația	orațiile
Genitiv-Dativ	orației	orațiilor
Vocativ	orație	orațiilor

1. (pop.) urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă; conăcărie.
2. (livr.; înv.) felicitare, urare; (p.ext.) cuvântare, discurs (rostit la anumite ceremonii sau ocazii).
3. (înv.) oratoriu.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aortei
• arieto
• oțerai
• roteai

Referințe

• DEX '98 via DEX online