coleg

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză collègue.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
coleg
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coleg colegi
Articulat colegul colegii
Genitiv-Dativ colegului colegilor
Vocativ colegule colegilor
  1. persoană care învață, activează, muncește împreună cu altele într-un anumit loc, considerată în raport cu acestea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe