colniță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată kolnica.

Pronunție

  • AFI: /'kol.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
colniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colniță colnițe
Articulat colnița colnițele
Genitiv-Dativ colniței colnițelor
Vocativ colniță colnițelor
  1. (reg.) adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron.


Traduceri

Etimologie

Din coliniță (rar, < colină + sufixul -iță), influențat de colnic.

Pronunție

  • AFI: /'kol.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
colniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colniță colnițe
Articulat colnița colnițele
Genitiv-Dativ colniței colnițelor
Vocativ colniță colnițelor
  1. (reg.) deal mic, delușor.


Traduceri

Anagrame

Referințe