compătimitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a compătimi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /kom.pə.ti.mi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
compătimitor
Singular Plural
Masculin compătimitor compătimitori
Feminin compătimitoare compătimitoare
Neutru compătimitor compătimitoare
  1. care simte sau manifestă compătimire față de cineva.


Traduceri

Referințe