Sari la conținut

conăci

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din conac.

Pronunție

  • AFI: /ko.nə'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
conăci
Infinitiv a conăci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
conăcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să conăcească
Participiu conăcit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (înv.) a face popas, a poposi; a se odihni.
  2. (v.tranz.) a găzdui, a adăposti pe cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe