conac

română

Etimologie

Din turcă konak.

Pronunție

• AFI: /ko'nak/

Substantiv

Declinarea substantivului conac
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conac	conace
Articulat	conacul	conacele
Genitiv-Dativ	conacului	conacelor
Vocativ	conacule	conacelor

1. casă boierească la țară, pe o moșie.
2. reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui pașă; cartier oficial.
3. (înv.) loc de popas; popas.
4. distanță de la un loc de popas la altul.
5. interval de timp egal cu o jumătate de zi.

Cuvinte derivate

• conăci

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• conca

Referințe

• DEX '98 via DEX online