conciliere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a concilia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
conciliere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conciliere concilieri
Articulat concilierea concilierile
Genitiv-Dativ concilierii concilierilor
Vocativ conciliere concilierilor
  1. împăcare, conciliație, unire, acord.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe