conductoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din conductor.

Pronunție

  • AFI: /kon.duk'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
conductoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conductoare conductoare
Articulat conductoarea conductoarele
Genitiv-Dativ conductoarei conductoarelor
Vocativ conductoareo conductoarelor
  1. funcționară la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele.
  2. (rar) șoferiță.
  3. supraveghetoare și diriguitoare a unei echipe de lucrători; șefă de echipă.
  4. (înv.) călăuză.


Traduceri

Referințe