conniption

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Cuvânt din engleza americană (1833), de origine necunoscută. Poate înrudit cu corruption sau captious.

Pronunție

  • AFI: /kə'nɪpʃən/


Substantiv

conniption, pl. conniptions

  1. (fam., în SUA) izbucnire emoțională violentă (de frică, panică etc.)
  2. izbucnire isterică de râs
    The joke was not that funny, but he went into conniptions laughing.

Sinonime

Referințe