Sari la conținut

consătean

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din con- + sătean.

Pronunție

  • AFI: /kon.səˈte̯an/


Substantiv


Declinarea substantivului
consătean
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consătean consăteni
Articulat consăteanul consătenii
Genitiv-Dativ consăteanului consătenilor
Vocativ consăteanule consătenilor
  1. persoană care locuiește sau este originară din același sat cu altă persoană, considerată în raport cu aceasta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe