sat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Origine îndoielnică. Probabil un amestec între cuvintele latine fossum („șanț”) și sătum, de la sĕro („a planta, a semăna”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
sat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sat sate
Articulat satul satele
Genitiv-Dativ satului satelor
Vocativ ... ...
  1. așezare rurală a cărei populație se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura.
    Sate și orașe.
  2. locuitorii dintr-un sat; sătenii, țăranii.
  3. țărănimea, cu specificul ei de viață economică și culturală.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Satul lui Cremene sau sat fără câini = loc fără stăpân, fără control, în care oricine poate face ce dorește
  • A se supăra ca văcarul pe sat = se spune celui care se supără (fără motiv) pe altul, dar supărarea este spre propria lui pagubă
  • De la sat(e) = din mediul rural; de la țară
  • A fi poșta satului = a umbla cu bârfeli


Traduceri

Referințe





bosniacă

(bosanski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

sat

  1. oră (unitate de măsură)





croată

(hrvatski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

sat

  1. ceas (aparat)
  2. oră (unitate de măsură)