considerent

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză considérant.

Pronunție

  • AFI: /kon.si.de'rent/


Substantiv


Declinarea substantivului
considerent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ considerent considerente
Articulat considerentul considerentele
Genitiv-Dativ considerentului considerentelor
Vocativ considerentule considerentelor
  1. punct de vedere, părere.
  2. argument logic; motiv.
  3. (jur.; la pl.) partea dintr-o hotărâre a unui organ de jurisdicție cuprinzând motivarea hotărârii respective.


Traduceri

Referințe