consterna

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză consterner < latină consternare.

Pronunție

  • AFI: /kon.ster'na/


Verb


Conjugarea verbului
consterna
Infinitiv a consterna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
consternez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să consterneze
Participiu consternat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a provoca cuiva uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe