consternare
Etimologie
Din a consterna.
Pronunție
- AFI: /kon.ster'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului consternare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | consternare | consternări |
| Articulat | consternarea | consternările |
| Genitiv-Dativ | consternării | consternărilor |
| Vocativ | consternare | consternărilor |
- faptul de a consterna; uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare; surpriză neplăcută, stupoare, consternație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online