constata

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză constater. Confer italiană constatare.

Pronunție

  • AFI: /kons.ta'ta/


Verb


Conjugarea verbului
constata
Infinitiv a constata
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
constat
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să constate
Participiu constatat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a stabili situația sau starea unui lucru, existența unui fapt, a unui adevăr etc.
    A constata că e supărată.
    Ce a constatat ancheta?

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe