contor

română

Etimologie

Din franceză comptoir, germană Kontor.

Pronunție

• AFI: /kon'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului contor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contor	contoare
Articulat	contorul	contoarele
Genitiv-Dativ	contorului	contoarelor
Vocativ	contorule	contoarelor

1. aparat de măsurat cantitatea consumată de apă, de energie electrică, de gaze etc. într-un anumit timp; ceas.

Cuvinte derivate

• contoriza

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• contro

Referințe

• DEX '98 via DEX online