ceas

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
ceas

română

Etimologie

Din slavă (veche) časŭ („oră”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ceas
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceas ceasuri
Articulat ceasul ceasurile
Dativ-Genitiv ceasului ceasurilor
Vocativ ceasule ceasurilor
  1. interval de timp egal cu 60 de minute; oră.
  2. spațiu, distanță care se poate parcurge în timp de o oră.
    Acest sat e la 3 ceasuri de București.
  3. fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi și care sunt marcate pe cadranul și cu acele unui ceasornic; (p.ext.) bătaie a ceasornicului, când acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului.
  4. moment, clipă; timp, vreme.
  5. timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment.
  6. aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile; ceasornic.
  7. aparat în formă de ceas, ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul; contor.
  8. slujbă religioasă săvârșită la anumite ore din zi.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Cu un ceas mai devreme(sau mai curând) = cât mai repede cu putință, până nu e prea târziu
  • În ceasul al doisprezecelea = în ultimul moment
  • A face un ceas bun până... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau de mai bine de o oră) până..
  • Ceas bun(sau rău) = (în superstiții) moment considerat ca norocos (sau nenorocos)
  • (Să fie) într-un ceas bun! = formulă prin care se urează cuiva succes când întreprinde ceva
  • (pop.) A se da de ceasul morții = a se agita; a se frământa, a se zbuciuma
  • A merge ca ceasul = (despre mașini, aparate etc.) a funcționa perfect


Traduceri

Anagrame

Referințe