contrasubiect

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză contre-sujet.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra.suˈbjekt/


Substantiv


Declinarea substantivului
contrasubiect
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contrasubiect contrasubiecte
Articulat contrasubiectul contrasubiectele
Genitiv-Dativ contrasubiectului contrasubiectelor
Vocativ contrasubiectule contrasubiectelor
  1. melodie care apare concomitent cu subiectul unei fugi sau al altor lucrări polifonice.


Traduceri

Referințe