conturba

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină conturbare.

Pronunție

  • AFI: /kon.tur'ba/


Verb


Conjugarea verbului
conturba
Infinitiv a conturba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
conturb
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să conturbe
Participiu conturbat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a deranja, a tulbura.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe