rezistent
Etimologie
Din franceză résistant, italiană resistente.
Pronunție
- AFI: /re.zis'tent/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului rezistent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | rezistent | rezistenți |
| Feminin | rezistentă | rezistente |
| Neutru | rezistent | rezistente |
- (despre lucruri) care rezistă; durabil, trainic.
- (despre materiale) care nu-și modifică ușor proprietățile sub acțiunea unui agent fizico-chimic.
- (despre ființe) care nu se lasă doborât, care suportă bine o boală, o oboseală, o supărare etc.; puternic, tare; dârz, neclintit.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online