corespunde

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză correspondre.

Pronunție

  • AFI: /ko.res'pun.de/


Verb


Conjugarea verbului
corespunde
Infinitiv a corespunde
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
corespund
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să corespundă
Participiu corespuns
Conjugare III
  1. (v.intranz.) a fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe.
  2. (v.intranz.) a fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat pe același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe