cotărit

română

Etimologie

Din a cotări.

Pronunție

• AFI: /ko.tə'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului cotărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cotărit	cotărituri
Articulat	cotăritul	cotăriturile
Genitiv-Dativ	cotăritului	cotăriturilor
Vocativ	cotăritule	cotăriturilor

1. faptul de a cotări.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din cotar + sufixul -it.

Substantiv

Declinarea substantivului cotărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cotărit	cotărituri
Articulat	cotăritul	cotăriturile
Genitiv-Dativ	cotăritului	cotăriturilor
Vocativ	cotăritule	cotăriturilor

1. meseria cotarului.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din cot + sufixul -ărit.

Substantiv

Declinarea substantivului cotărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cotărit	cotărituri
Articulat	cotăritul	cotăriturile
Genitiv-Dativ	cotăritului	cotăriturilor
Vocativ	cotăritule	cotăriturilor

1. (înv.) dare impusă negustorilor care vindeau marfă cu cotul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• actrițo
• cârtițo
• cratițo
• ctitora
• ortăcit

Referințe

• DEX '98 via DEX online