cotărit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a cotări.

Pronunție

  • AFI: /ko.tə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
cotărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotărit cotărituri
Articulat cotăritul cotăriturile
Genitiv-Dativ cotăritului cotăriturilor
Vocativ cotăritule cotăriturilor
  1. faptul de a cotări.


Traduceri

Etimologie

Din cotar + sufixul -it.

Substantiv


Declinarea substantivului
cotărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotărit cotărituri
Articulat cotăritul cotăriturile
Genitiv-Dativ cotăritului cotăriturilor
Vocativ cotăritule cotăriturilor
  1. meseria cotarului.


Traduceri

Etimologie

Din cot + sufixul -ărit.

Substantiv


Declinarea substantivului
cotărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotărit cotărituri
Articulat cotăritul cotăriturile
Genitiv-Dativ cotăritului cotăriturilor
Vocativ cotăritule cotăriturilor
  1. (înv.) dare impusă negustorilor care vindeau marfă cu cotul.


Traduceri

Anagrame

Referințe