creodontă

Vezi și : Creodonta

O creodontă ilustrată

română

Etimologie

Din franceză créodontes < latină modernă Creodonta.

Pronunție

• AFI: /kre.oˈdon.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului creodontă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	creodontă	creodonte
Articulat	creodonta	creodontele
Genitiv-Dativ	creodontei	creodontelor
Vocativ	creodontă	creodontelor

1. (zool. și pal.) (la pl.) subordin fosil de mamifere primitive carnivore, cu dentiția puțin specializată, cu membrele masive, prevăzute cu gheare; (și la sg.) mamifer din acest subordin.

Vezi și

• canid
• carnivor
• dentiție
• felidă
• gheară

Traduceri

mamifer dispărut; fosilă

arabă: مفترسات (العربية) bielorusă: крэадонты (беларуская) (kreadont'i) pl. bulgară: креодонти (български) (kreodonti) pl. catalană: creodont (català) m. cehă: prašelma (čeština) m.f. chineză: 肉齒目 (中文) ebraică: קראודונטים (עברית) engleză: creodont (English) finlandeză: kreodontit (suomi) franceză: créodonte (français) m. georgiană: კრეოდონტები (ქართული) (kreodontebi) germană: Urraubtiere (Deutsch) pl., Scheinraubtiere (Deutsch) pl., Creodonten (Deutsch) pl.

hindi: क्रव्यदंत (हिन्दी) italiană: creodonto (italiano) m. japoneză: 肉歯目 (日本語) lituaniană: kreodontai (lietuvių) persană: گوشت‌دندان‌سانان (فارسی) poloneză: kreodonty (polski), pradrapieżne (polski), pramięsożerne (polski) portugheză: creodonte (português) m. rusă: креодонт (русский) (kreodont) slovacă: kreodonty (slovenčina) spaniolă: creodonto (español) m. suedeză: creodonter (svenska) pl. ucraineană: креодонти (українська) (kreodonti) pl.

Anagrame

• corodante

Referințe

• DEX '98 via DEX online