subordin

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din sub- + ordin (după franceză sous-ordre).

Pronunție

  • AFI: /su'bor.din/


Substantiv


Declinarea substantivului
subordin
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ subordin subordine
Articulat subordinul subordinele
Genitiv-Dativ subordinului subordinelor
Vocativ subordinule subordinelor
  1. subdiviziune a unui ordin în sistematica științelor naturii.

Locuțiuni

  • (loc.adj. și adv.) în subordine sau în subordinele cuiva = (aflat) într-un raport de subordonare față de cineva sau de ceva.


Traduceri

Referințe