subordin
Etimologie
Din sub- + ordin (după franceză sous-ordre).
Pronunție
- AFI: /su'bor.din/
Substantiv
| Declinarea substantivului subordin | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | subordin | subordine |
| Articulat | subordinul | subordinele |
| Genitiv-Dativ | subordinului | subordinelor |
| Vocativ | subordinule | subordinelor |
- subdiviziune a unui ordin în sistematica științelor naturii.
Locuțiuni
- (loc.adj. și adv.) în subordine sau în subordinele cuiva = (aflat) într-un raport de subordonare față de cineva sau de ceva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online