cretină

română

Etimologie

Din cretin.

Pronunție

• AFI: /kre'ti.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului cretină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cretină	cretine
Articulat	cretina	cretinele
Genitiv-Dativ	cretinei	cretinelor
Vocativ	cretino	cretinelor

1. persoană care suferă de cretinism; imbecilă, idioată.
2. persoană stupidă, absurdă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărnițe
• centiar
• cerința
• carenți
• cernita
• crenați
• criante
• centrai
• înțarce

Referințe

• DEX '98 via DEX online