croșeu
română
Etimologie
Din franceză crochet.
Pronunție
- AFI: /kroˈʃew
Substantiv
| Declinarea substantivului croșeu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | croșeu | croșee |
| Articulat | croșeul | croșeele |
| Genitiv-Dativ | croșeului | croșeelor |
| Vocativ | croșeule | croșeelor |
- lovitură laterală scurtă, la box, dată adversarului la cap sau la corp, în care brațul este îndoit și nemișcat din cot, formând cu antebrațul un unghi de aproximativ 45°.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online