csemete

De la Wikționar, dicționarul liber

maghiară

(magyar)

Etimologie

Origine incertă. Poate din italiană, confer formele arhaice cimette, cimete („vârful rămurelei”); diminutiv al lui cima („culme, vârf”).

Pronunție

  • AFI: /'t͡ʃɛmɛtɛ/


Substantiv

csemete, pl. csemeték

  1. (bot.) puiet, copăcel, butaș
  2. (p.anal.) copil

Referințe