culee
română
Etimologie
Din franceză culée.
Pronunție
- AFI: /kuˈle.e
Substantiv
| Declinarea substantivului culee | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | culee | culee |
| Articulat | culeea | culeele |
| Genitiv-Dativ | culeei | culeelor |
| Vocativ | culee | culeelor |
- canal prin care curge metalul de turnat din pâlnia de turnare în cavitatea formei.
- materialul solidificat în piciorul și pâlnia de turnare.
- infrastructura care se execută la capătul unui pod pentru a prelua sarcinile transmise de suprastructura acestuia și a susține calea de acces pe pod.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online