curba

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză courber.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) curba
Infinitiv a (se) curba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) curbez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) curbeze
Participiu curbat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face curb, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) arcui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe