declinare

română

Etimologie

Din a declina.

Pronunție

• AFI: /de.kli'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului declinare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	declinare	declinări
Articulat	declinarea	declinările
Genitiv-Dativ	declinării	declinărilor
Vocativ	declinare	declinărilor

1. acțiunea de a declina și rezultatul ei.
2. totalitatea modificărilor suferite de forma unui substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol pentru exprimarea cazurilor la singular și la plural.
3. clasă sau categorie de substantive sau de adjective care folosesc aceleași mijloace în realizarea flexiunii.

Cuvinte compuse

• declinare de competență

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dracinele
• darnicele

Referințe

• DEX '98 via DEX online